Sunt doar o siluetă imprecis pictată pe fundalul nopţii.Merg goală călcând pe sentimente si ele nu mă ating...
De o data mă gândesc că hainelor li se oferă o importanţă mult prea mare pentru intrebuinţarea lor brută.Acoperire.. acoperamant,ăsta era cuvantul.
Liniile acestei nopţi se desfăsoara graţios in faţa irisului meu ce alunecă pe ele ca pe formele unui violoncel.Eu parcă nu le-am vazut niciodată atât de aglomerate.. de pline.. atât de multe culori si sunete inghesuite.
Din când in când mai privesc inăuntrul meu.
Sunt doar paşii umezi si fierbinţi ai conştiinţei ce'mi colindă sângele ca si un felinar in plină noapte.
Apoi respir adânc si las dragostea sa fie o stare de a fi.Nu ii ofer o adresă.O stare a fiinţei mele.Astfel chiar dacă ating un lucru mort,precum un zid,mâna mea emite acea energie a iubirii.Doar aşa am să mai pot simţii surâsul zilei viu,respirând prin mine.
Încă imi amintesc acel roşu aprins.. Colorează'mi vederea... Colorează'mi tăcerea.
Incă imi amintesc când minţeam cerul să ne orbească, când razele sufletelor noastre se alintau,se'nbrăţişau.
Nu conteaza asta acum.
Am să aştept să ploua peste penele tale.
Vreau sa te mai ţin la piept o dată!
Colegutza mea>:D< (ne vedem in a 12-a:)):)) )
RăspundețiȘtergereVreau imperfectiunea,vreau sa te incrunti cand nu te bag in seama vreau sa te fc sa plangi vreau sa te superi sa ma certi si sa m ierti vreau sa spun prostii si sa ma saruti zambind...