Modelez fiecare picătură din portretul lacrimilor mele sufleteşti... caut spaţiu pentru zîmbetele ce or să vină.Aştept tăcută cu stiloul in mănă sentimente nebune,să le pun pe hîrtie şi să le ofer ţie.Şi acum cînd soarele pune piciorul pe pămant,te port in fiecare gînd.Cînd valuri de luminî se scaldî adînc in noapte,te vreau cît mai aproape.Şi adorm pe hîrtia rece fără să simt timpul cum trece.Şi uşor,uşor purtată de vis,mă trezesc in paradis.Unde,in braţele tale dimineaţa apare şi ne-aduce zîmbete,bucurii şi nebunii intr-o nouă zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu